demetra

         Sâmbătă, 17 mai, Kylie Minogue a concertat la Bucureşti, pe stadionul Cotroceni. 20.000 de oameni au asistat la acest eveniment. Concertul a făcut parte din acţiunea de promovare a albumului " X ", lansat de artistă la 3 ani după ce a suferit o operaţie din cauza cancerului la sân.

         Kylie şi-a făcut intrarea la orele 21:00. Mulţimea s-a electrizat la apariţia artistei, care a avut o notă de inovaţie şi rafinament. Coregrafia a fost foarte reuşită, iar efectele de pe ecranul mare proiectat în spatele lui Kylie a avut un rol decisiv în acest sens. Ideea de cosmos a fost tema principală a primei apariţii. Dansatoarele erau deghizate în costume extramundane, negre, prevăzute cu o cască neagră la nivelul capului şi mulate pe corp. Rochia superbă a artistei a creat furori. Era o rochie de culoare violet, creaţie a lui Jean Paul Gaultier, cel care s-a ocupat de toate ţinutele vestimentare pe care le-a purtat Kylie.

 

 

          Mulţimea a fost calmă la început, dar s-a dezlănţuit pe hit-uri precum " Lucky", " Copacabana", "Wow", " I can get you out of my mind". Am stat pe gazonul B, undeva la 3 pătrimi de scenă. În dreapta mea, la mai puţin de zece metri se afla deputatul Cristian Boureanu cu soţia sa, Valentina Pelinel. În stânga mea l-am văzut pe Dan Capatos, cu un reporter de la Antena 1. Vocea lui Kylie a demonstrat valoarea incontestabilă a artistei. De la tonul vivace de la " I can get you out of my mind" a trecut la unul melancolic şi trist în piesele lente. În momentul în care a cântat piesele de dragoste, a plâns.Mulţimea s-a animat de emoţie. Un alt cadru în care coregrafia şi-a spus cuvântul a fost cel în care dansatoarele au dansat vals cu partenerii lor, iar la un moment dat a apărut Kylie într-o rochie neagră sclipitoare.

      Concertul a durat 2 ore, timp în care artista a schimbat aproximativ 7 ţinute vestimentare. Fără îndoială, a fost unul foarte reuşit. Kylie Minogue a avut a doua apariţie în România, prima fiind în 1993, la Cerbul de Aur. Veţi găsi aici o înregistrare a concertului, ce-i drept cu mici deficienţe de sunet: 

 

        În noaptea de sâmbătă, 17 mai 2008, 12 dintre cele mai importante muzee din Bucureşti au deschis "porţile" pentru vizitare. Intrarea a fost liberă. La eveniment au participat mii de vizitatori.

       Sloganul nopţii muzeelor deschise a fost " Muzee…de te prinde noaptea!". A fost pus la dispoziţie un autobus special care a trecut prin toate cele 12 muzee. Mulţi vizitatori au preferat, însă, mersul pe jos, mai ales ca autobusul era suprapopulat.

      Mi-am propus un periplu prin toate muzeele deschise, dar n-am ajuns decât la 3 muzee. În faţa Muzeului Naţional de Istorie Naturală " Grigore Antipa", de pe Şoseaua Kiseleff, s-a format o coadă imensă. Sute de oameni se îmbrânceau pentru a vizita muzeul. Nu am avut răbdarea de a aştepta şi am continuat periplul la Muzeul Ţăranului Român. În majoritatea sălilor au fost expuse costume populare şi obiecte din tezaurul naţional. Pe pereţi erau agăţate covoare specific româneşti şi farfurii din lut. Exponatele erau lăsate la libera savurare a vizitatorilor. Din păcate, evenimentul nu a ţinut cont de situaţiile limită care se puteau ivi. Oamenii atingeau obiectele, ba unii chiar le luau în mână pentru o analiză mai amănunţită. Cert e că obiectele expuse erau păstrate de sute de ani şi constituiau valori naţionale. Românul nu e educat să viziteze muzee. A fost subjugat de ideea intrării libere şi de campania de promovare a evenimentului. Trebuia să se facă şi o campanie de educare pentru ca evenimentul să fie un succes. In facto, a ieşit un fiasco total. S-au furat exponate, s-au făcut poze la grămadă care atentau la valoarea costumelor expuse.

         La Muzeul Naţional " George Enescu" de pe Calea Victoriei muzica din fundal a creat o ambianţă plăcută. Erau piese din repertoriul enescian. În săli erau expuse manuscrise originale ale marelui compozitor. Arhitectura muzeului era, pe bună dreptate, una impresioantă. Basoreliefurile ce aduceau în prim-plan stilul romanic, pe un fundal albastru de metil, au constituit principala atracţie.

       Am continuat vizita la Muzeul Colecţiilor de Artă, unde am savurat tablouri de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Tonitza. Aici atmosfera a fost plăcută, dar comentariile total deplasate ale vizitatorilor din jurul meu au demonstrat ipoteza că au venit mulţi oameni care nu aveau nici în clin, nici în mâneca cu arta. Căutau probabil un prilej de a petrece timpul liber, mai ales că era totul gratis. Periplul meu s-a încheiat aici, în jur de ora 3.

         Cert e că românul este atras de ideea de gratuit. Evenimentul s-a dovedit a fi un eşec pentru că mulţi s-au nimerit ca nuca în perete în faţa unor exponate care nu le spunea mai nimic.Unii au ales să pună mâna pe ele, pentru a nu se simţi frustraţi, iar alţii au trecut direct la fapte şi au furat fără menajamente.